Limbajul C++. Implementarea unei aplicatii cu clase derivate

Urmatorul enunt reprezinta un assignment aferent uneia dintre lectiile din cadrul cursului "Bazele programarii C++" sustinut la InfoAcademy.

Aceasta prezentare nu are intentia de a compromite procesul didactic, ci de a oferi o perspectiva asupra felului in care sunt prezentate in viata reala cerintele de implementare a unui proiect.

Enuntarea si implementarea cerintelor sunt abordate pas cu pas.

Se lucreaza intr-un spatiu de nume intitulat "Assignment9".

Declaratiile de clase sunt salvate in fisiere header (.h). Definitiile sunt salvate in fisiere sursa (.cpp).

Limbajul C++. Clonarea obiectelor folosind metodele virtuale si constructorul de copiere

Realizarea unei clone a unui obiect presupune crearea unui obiect nou, cu existenta independenta de cel clonat, care ocupa in memorie un spatiu distinct de cel clonat dar care are toate atributele si metodele identice cu ale celui clonat.

Mecanismul urmator foloseste constructorul de copiere si o metoda declarata virtuala, care este supracrisa in clasa derivata. Declararea virtuala este necesara pentru apelul corect al metodelor: metoda Clone va fi cautata intai in clasa derivata, indiferent de scenariu - fie ca variabila are tipul clasei de baza sau cel al clasei derivate.

Stim ca o variabila initializata cu o instanta a clasei derivate are si tipul clasei de baza (invers nu!)

Suprascrierea metodei implica prezervarea aceleiasi semnaturi (nume, argumente, tip de return) dar o implementare diferita in clasa derivata.

Limbajul C++. Functii. Transfer prin valoare, referinta, adresa

Stim ca la transmiterea prin valoare a argumentelor unei functii, prelucrarea nu se face asupra variabilelor-argument, ci asupra unor copii. Copiile sunt variabile interne blocului functiei, de aceea durata lor de viata este limitata la blocul functiei. Reguli:

1) nu folosim transmisia prin valoare in cazul unor variabile de mari dimensiuni, pentru ca dimensiunea trebuie replicata pentru copiile folosite in corpul functiei;

2) nu folosim transferul prin valoare cand vrem ca variabilele transmise ca argument sa fie modificate.

Pentru cazurile mentionate anterior putem folosi transferul prin referinta (alias al variabilei-argument, permis doar in C++) sau transferul prin adresa (cu pointeri, permis in C/C++). 

Transferul prin adresa este, de fapt, tot un transfer prin valoare.

Limbajul C. Sortarea unei liste

Este vorba despre o lista simplu inlantuita (LSI), ale carei noduri servesc drept container pentru valori numerice (numere intregi in cazul de fata). Sigur ca se poate obiecta ca e un efort inutil sa scrii cod pentru a sorta secvente de numere intregi folosind structuri, recte LSI. 

Exista varianta binecunoscuta de sortare folosind vectori sau tablouri monodimensionale drept container.

Totusi, structura fiind un tip de data definit de utilizator, este mai flexibila decat un tablou, fie si prin faptul ca un nod al listei, spre deosebire de elementul unui tablou, poate contine mai mult de o variabila de baza la un moment dat.

Ne putem imagina, de pilda, o LSI care stocheaza in fiecare nod trei intregi corespunzand unei date calendaristice: ziua, luna, anul.

Intr-un astfel de caz, LSI este optiunea naturala, in detrimentul celei cu tablouri.

Sortarea unei astfel de liste ar trebui gandita dupa urmatorul algoritm:

Limbajul C. Un cronometru simplu cu ciclu de intarziere

Aplicatia urmatoare simuleaza un cronometru care afiseaza timpul pana la o valoare (ore, minute, secunde) introdusa de utilizator. 

Valoarea sau, mai exact, conversia acesteia in secunde trebuie sa fie mai mica decat numarul secundelor care echivaleaza 24 de ore (==86400).

O structura cu trei variabile int este folosita pentru a stoca timpul curent. O functie Display afiseaza acest timp, secunda cu secunda, parametrul functiei fiind variabila structura.

In mod uzual se folosesc pointeri la structura pentru a evita copierea intregii structuri in parametrul formal. In cazul de fata, nefiind vorba de o structura foarte 'voluminoasa', s-a optat pentru transferul prin valoare.

Limbajul C. Implementarea unei stive cu un tablou monodimensional

O stiva este o colectie de elemente de acelasi tip procesata dupa principiul LIFO, last in, first out. Asta inseamna ca procesarea se face intotdeauna la "capatul din dreapta", adica introducerea de element nou, stergerea unui element si citirea elementelor din stiva se realizeaza pornind de la ultimul element adaugat.

Implementarea pe baza unui tablou monodimensional, numit in continuare 'stack', are o anumita valoare didactica dar si limitari, care pot fi depasite prin folosirea unei liste inlantuite, caz ce va fi detaliat intr-o postare ulterioara.

index: 0  stack[0]: neinitializat

Limbajul PHP. Ordonarea unui sir numeric cu un algoritm "ineficient"

Codul urmator implementeaza probabil cel mai trivial algoritm de sortare, bazat pe urmatoarele consideratii.

1) Fie cel mai defavorabil caz al unui sir pentru care se doreste ordonarea crescatoare, adica, presupunand ca este vorba de un sir de 4 numere intregi,

$i = array(4, 3, 2, 1);

2) Ne propunem ca pentru $k = 0, $k < 4, pentru fiecare situatie $i[$k] >= $i[$k + 1] sa inversam valorile celor doua elemente, folosind in acest scop variabila intermediara $temp:

$temp = $i[$k]; $i[$k] = $i[$k + 1]; $[k + 1] = $temp;